Telefoane contact 0721.23.94.08
021.745.62.70
Utile

Legea nr. 32/2000 privind societatile de asigurare si supravegherea asigurarilor

(Publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 148 din 10 aprilie 2000)

OBS: Modificată şi completată prin:

  • Ordonanţa de Urgenţă nr. 117/2007 (Monitorul Oficial, Partea I nr. 732 din 30 octombrie 2007)
  • Ordonanţa de Urgenţă nr. 87/2006 (Monitorul Oficial, Partea I nr. 916 din 10 noiembrie 2006)
  • Ordonanţa de Urgenţă nr. 201/2005 (Monitorul Oficial, Partea I, nr. 1191 din 29 decembrie 2005), aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.113/2006 (Monitorul Oficial, Partea I, nr.421 din 16 mai 2006)
  • Ordonanţa de Urgenţă nr. 61/2005 (Monitorul Oficial, Partea I, nr.562 din 30 iunie 2005), aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 283/2005 (Monitorul Oficial, Partea I, nr. 897 din 07 octombrie 2005) – potrivit art.VI, se abrogă art.37 alin. (2) si (3) din Legea nr. 32/2000
  • Legea nr. 503/2004 (Monitorul Oficial, Partea I, nr.1193 din 14 decembrie 2004)
  • Legea nr. 403/2004 (Monitorul Oficial, Partea I, nr. 976/25 octombrie 2004)
  • Legea nr. 76/2003 (Monitorul Oficial, Partea I, nr. 193/26 martie 2003)
  • Legea nr. 414/2002 – ABROGATÄ‚ DE CODUL FISCAL 2003
  • Ordonanţa de Urgenţă nr. 7/2001 – ABROGATÄ‚ DE CODUL FISCAL 2003
  • Ordonanţa de Urgenţă nr. 51/2001 (Monitorul Oficial, Partea I, nr. 175/06 aprilie 2001)
  • Ordonanţa de Urgenţă nr. 116/2000 (Monitorul Oficial, Partea I, nr. 311/05 iulie 2000)

CAPITOLUL I
Obiectul legii, întelesul unor termeni si categorii de asigurare

Art. 1. – Prezenta lege reglementeaza: organizarea si functionarea societatilor comerciale de asigurare, de asigurare-reasigurare si de reasigurare, a societatilor mutuale, denumite în continuare asiguratori, respectiv reasiguratori, precum si a intermediarilor în asigurari, organizarea si functionarea Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor, supravegherea asiguratorilor si reasiguratorilor care desfasoara activitatea în sau din România, supravegherea activitatii intermediarilor în asigurari si reasigurari, precum si a altor activitati în legatura cu acestea.

Art. 2. – În întelesul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:
1. activitatea de asigurare – activitatea exercitata în sau din România, care desemneaza, în principal, oferirea, intermedierea, negocierea, încheierea de contracte de asigurare si reasigurare, încasarea de prime, lichidarea de daune, activitatea de regres si de recuperare, precum si investirea sau fructificarea fondurilor proprii si atrase prin activitatea desfasurata;
2. agent de asigurare – persoana fizica sau juridica abilitata, în baza autorizarii unui asigurator, sa negocieze sau sa încheie în numele si în contul asiguratorului contracte de asigurare cu tertii, conform conditiilor stipulate în contractul de mandat încheiat, fara sa aiba calitatea de asigurator sau de broker de asigurare;
3. asigurare – operatiunea prin care un asigurator constituie, pe principiul mutualitatii, un fond de asigurare, prin contributia unui numar de asigurati, expusi la producerea anumitor riscuri, si îi indemnizeaza pe cei care sufera un prejudiciu pe seama fondului alcatuit din primele încasate, precum si pe seama celorlalte venituri rezultate ca urmare a activitatii desfasurate;
4. asigurat – persoana care are un contract de asigurare încheiat cu asiguratorul;
5. asigurator – persoana juridica româna sau straina ori societatea mutuala autorizata în conditiile prezentei legi sa exercite activitati de asigurare;
6. broker de asigurare – persoana juridica româna sau straina, autorizata în conditiile prezentei legi, care, pentru clientii sai, negociaza sau încheie contracte de asigurare si acorda alte servicii în legatura cu protectia împotriva riscurilor sau cu regularizarea daunelor;
7. catastrofa – un eveniment sau o serie de evenimente care provoaca pagube substantiale într-o perioada scurta de timp;
8. coasigurare – operatiunea prin care doi sau mai multi asiguratori subscriu acelasi risc, fiecare asumându-si o cota-parte din acesta;
9. fond de rezerva liber varsat – totalul sumelor cu care membrii societatii mutuale au contribuit la fondurile acesteia;
10. actionari semnificativi – actionarii care, singuri ori prin intermediul sau în legatura cu alte persoane, detin cel putin 5% din totalul drepturilor de vot în adunarea generala a actionarilor;
11. persoane semnificative – administratorii si directorul general;
12. portofoliu de asigurari – totalitatea sau o parte din contractele de asigurari încheiate de un asigurator;
13. prime brute subscrise – primele încasate si de încasat, inclusiv primele de reasigurare încasate si de încasat, aferente tuturor contractelor de asigurare si contractelor de reasigurare, care intra în vigoare în perioada de referinta, înainte de deducerea oricaror sume din acestea;
14. prime nete subscrise – primele brute subscrise din care se deduc sumele platite si de platit drept prime de reasigurare;
15. prime brute încasate – totalul primelor încasate, inclusiv primele de reasigurare încasate în perioada de referinta, înainte de deducerea oricaror sume din acestea;
16. prime nete încasate – primele brute încasate din care se deduc sumele platite drept prime de reasigurare;
17. reasigurare – operatiunea de asigurare a unui asigurator de catre alt asigurator, primul fiind reasigurat, iar al doilea, reasigurator;
18. retinere proprie – partea din risc care ramâne în sarcina asiguratorului dupa deducerea reasigurarii;
19. societate mutuala de asigurari – persoana juridica civila ai carei asociati sunt deopotriva asigurati si asiguratori.

Art. 3. – (1) Activitatea de asigurare se grupeaza în:
a) asigurari de viata;
b) asigurari generale.
(2) Clasele de asigurari aferente categoriilor prevazute la alin. (1) se stabilesc prin norme.
CAPITOLUL II
Comisia de Supraveghere a Asigurarilor

Art. 4. – (1) Punerea în executare a prezentei legi, supravegherea si controlul respectarii dispozitiilor sale revin Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor, în scopul apararii drepturilor asiguratilor si al promovarii stabilitatii activitatii de asigurare în România.
(2) Se înfiinteaza Comisia de Supraveghere a Asigurarilor, autoritate administrativa autonoma de specialitate, cu personalitate juridica si cu sediul în municipiul Bucuresti, care îsi exercita atributiile potrivit prevederilor prezentei legi.
(3) Comisia de Supraveghere a Asigurarilor îsi poate deschide reprezentante în orice alta localitate de pe teritoriul României.
(4) Pentru nevoile Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor, ale reprezentantelor sale pe care aceasta le înfiinteaza, Guvernul si, dupa caz, autoritatile administratiei publice locale vor atribui acesteia în administrare imobilele necesare – terenuri si cladiri – din domeniul public de interes national sau local, dupa caz, în termen de 60 de zile de la cererea Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor.
(5) Comisia de Supraveghere a Asigurarilor este condusa de un consiliu format din 5 persoane, respectiv presedinte, vicepresedinte si 3 membri.
(6) Structura organizatorica si de personal a Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor, atributiile de conducere, de executie si de control ale personalului sau se stabilesc prin regulamentele de ordine interioara, adoptate de Consiliul Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor, potrivit prevederilor prezentei legi.
(7) Membrii Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor sunt numiti de Parlament, în sedinta comuna a celor doua Camere, la propunerea comisiilor reunite pentru buget, finante si banci ale Senatului si Camerei Deputatilor. Presedintele si vicepresedintele se nominalizeaza pe functii în lista de propuneri care se supune spre aprobare Parlamentului.
(8) Numirea membrilor Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor se face de pe lista comuna propusa de comisiile pentru buget, finante si banci ale Senatului si Camerei Deputatilor.
(9) Revocarea Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor, în totalitate sau individual, se face de autoritatea care l-a numit, pe baza procedurii definite la alin. (8).
(10) Durata mandatului de membru al Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor este de 5 ani, fiecare membru putând fi reînvestit.
(11) Primii membri ai Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor vor fi numiti pentru mandate cu durate diferite, astfel încât în fiecare an sa expire mandatul unuia dintre ei.
(12) Presedintele va fi numit pentru un mandat de 5 ani, iar vicepresedintele pentru un mandat de 4 ani.
(13) Membrii ale caror mandate au expirat vor ramâne în functie pâna la numirea succesorilor lor.
(14) În cazul imposibilitatii definitive de exercitare a mandatului de catre unul dintre membri, comisiile parlamentare mentionate la alin. (8) vor propune persoana care urmeaza sa fie numita de Parlament pentru durata restanta a mandatului.
(15) Se considera imposibilitate definitiva de exercitare a mandatului orice împrejurare care creeaza o indisponibilizare cu o durata de 90 de zile consecutive.
(16) Membrii Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor trebuie sa îndeplineasca urmatoarele conditii:
a) sa fie cetateni români cu domiciliul în România, cu o buna reputatie si pregatire profesionala si o vechime de cel putin 5 ani în activitatea financiar-bancara si/sau de asigurari si reasigurari;
b) sa nu fie membri ai vreunui partid politic pe perioada exercitarii mandatului;
c) sa nu exercite o alta profesie sau sa nu ocupe o functie publica sau privata, cu exceptia activitatii didactice în învatamântul superior;
d) sa nu fie membri în consiliile de administratie sau în comisiile de cenzori ale persoanelor juridice, subiecte ale supravegherii Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor, sau actionari semnificativi ai acestora;
e) sa nu fi fost declarati faliti sau sa nu fi facut parte din conducerea unei societati de asigurare sau financiar-bancare, care, sub orice forma, si-a încetat activitatea si nu si-a respectat obligatiile fata de terti;
f) sa nu aiba cazier judiciar.
(17) Calitatea de membru al Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor înceteaza în urmatoarele situatii:
a) la expirarea termenului pentru care a fost numit;
b) prin demisie;
c) prin revocarea de catre Parlament;
d) la aparitia unei incompatibilitati sau a unui impediment dintre cele prevazute la alin. (16);
e) prin înlocuire, conform alin. (14).
(18) Membrii Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor au obligatia sa notifice de îndata, în scris, Parlamentului aparitia oricareia dintre situatiile de incompatibilitate prevazute la alin. (16); pâna la decizia Parlamentului membrul Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor este suspendat de drept.
(19) Presedintele este reprezentantul de drept al Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor, ca autoritate administrativa autonoma si ca persoana juridica de drept public.
(20) În cazul imposibilitatii temporare de exercitare a prerogativelor presedintelui, reprezentarea Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor revine de drept vicepresedintelui.
(21) Daca atât presedintele, cât si vicepresedintele se afla în imposibilitate de exercitare a prerogativelor, reprezentarea Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor va fi asigurata de decanul de vârsta dintre cei 3 membri.
(22) Consiliul Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor delibereaza valabil în prezenta a cel putin 3 dintre membrii sai, incluzând presedintele sau, în absenta acestuia, vicepresedintele.
(23) Hotarârile sunt adoptate cu votul majoritatii membrilor prezenti, iar în caz de balotaj, votul presedintelui sau, în absenta acestuia, cel al vicepresedintelui este decisiv.
(24) Hotarârea adoptata este obligatorie pentru toti membrii Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor, membrii care au votat împotriva si cei absenti putându-si consemna opinia separata în procesul-verbal al sedintei respective.
(25) În exercitarea atributiilor sale Comisia de Supraveghere a Asigurarilor va colabora cu alte autoritati publice sau cu institutii straine, având ca obiect reglementarea sau supravegherea pietelor de asigurari, în vederea realizarii protectiei asiguratilor, a potentialilor asigurati si a transparentei pietei asigurarilor.
(26) Pentru îndeplinirea atributiilor prevazute la art. 5 Comisia de Supraveghere a Asigurarilor adopta norme, avize si decizii, sub semnatura presedintelui, dupa deliberare în sedinte, tinute conform dispozitiile alin. (22)-(24), cu respectarea prevederilor alin. (28).
(27) Comisia de Supraveghere a Asigurarilor adopta norme care sunt puse în aplicare prin ordin al presedintelui, iar actele individuale sunt deciziile si avizele.
(28) Comisia de Supraveghere a Asigurarilor consulta colegiul alcatuit din reprezentantii asociatiilor profesionale ale operatorilor de pe piata de asigurari.
(29) Comisia de Supraveghere a Asigurarilor are în structura sa personal de specialitate compus din economisti, juristi, experti contabili, actuari, statisticieni, matematicieni, ingineri, informaticieni, medici, precum si din alte persoane calificate în domeniul asigurarilor si finantelor.
(30) Consiliul Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor stabileste prin decizie salarizarea membrilor sai si a personalului de specialitate, având în vedere nivelul remuneratiei acordate unor posturi similare de pe piata de asigurari.

Art. 5. – Comisia de Supraveghere a Asigurarilor are urmatoarele atributii:
a) elaboreaza sau avizeaza proiectele de acte normative care privesc domeniul asigurarilor sau care au implicatii asupra acestui domeniu si avizeaza actele administrative individuale, daca au legatura cu activitatea de asigurare;
b) supravegheaza situatia financiara a asiguratorilor, în vederea protejarii intereselor asiguratilor sau ale potentialilor asigurati, scop în care poate dispune efectuarea de controale ale activitatii asiguratorilor sau brokerilor de asigurare;
c) ia masurile necesare pentru ca activitatea de asigurare sa fie gestionata cu respectarea normelor prudentiale specifice;
d) participa în calitate de membru la asociatiile internationale ale autoritatilor de supraveghere în asigurari si reprezinta România la conferinte si întâlniri internationale referitoare la supravegherea în asigurari;
e) aproba actionarii semnificativi si persoanele semnificative ale asiguratorului, în conformitate cu criteriile stabilite prin norme;
f) aproba divizarea sau fuzionarea unui asigurator înregistrat în România;
g) aproba transferul de portofoliu;
h) poate solicita prezentarea de informatii si documente referitoare la activitatea de asigurare, atât de la asiguratori, cât si de la orice alta persoana care are legatura cu activitatea acestora;
i) participa la elaborarea planului de conturi, a normelor si a metodelor contabile, dupa consultarea cu asociatiile profesionale ale operatorilor din asigurari;
j) îndeplineste alte atributii prevazute de lege.

Art. 6. – (1) Comisia de Supraveghere a Asigurarilor nu poate dezvalui informatii obtinute în timpul exercitarii atributiilor sale.
(2) Obligatia de confidentialitate prevazuta la alin. (1) nu se aplica în cazul în care informatia este data:
a) cu acordul scris al asiguratorului implicat;
b) la solicitarea instantei judecatoresti;
c) în interesul asiguratilor.

Art. 7. – (1) Comisia de Supraveghere a Asigurarilor va prezenta Parlamentului, în termen de 6 luni de la expirarea fiecarui exercitiu financiar, un raport asupra pietei asigurarilor din România, precum si o informare privind activitatile desfasurate.
(2) Comisia de Supraveghere a Asigurarilor va edita si va publica un raport informativ anual asupra pietei de asigurari si asupra institutiilor si organismelor acesteia, cu respectarea prevederilor art. 6.

Art. 8. – (1) Comisia de Supraveghere a Asigurarilor adopta norme în aplicarea prevederilor prezentei legi.
(2) Comisia de Supraveghere a Asigurarilor emite decizii prin care:
a) impune interdictii, acorda, suspenda sau retrage autorizatii;
b) modifica sau revoca conditii, cerinte sau termeni impusi de aceasta prin actele sale;
c) aproba divizarea sau fuzionarea asiguratorilor;
d) aproba transferul de portofoliu de asigurari;
e) aproba persoanele care vor examina activitatea de asigurari de viata;
f) aproba actionarii semnificativi si persoanele semnificative ale asiguratorului;
g) aproba componenta Corpului expertilor în asigurari, care functioneaza pe lânga ea, si avizeaza statutul acestuia;
h) stabileste salarizarea membrilor Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor si a personalului sau, cu respectarea dispozitiilor art. 4;
i) dispune efectuarea actiunilor de analiza, îndrumare si control la societatile din sfera de reglementare si supraveghere;
j) da dispozitii privind prezentarea de documente, situatii, informatii si audieri;
k) constata si aplica sanctiuni operatorilor din domeniu pentru încalcarea prevederilor prezentei legi, a normelor si deciziilor de aplicare a acesteia.
(3) Avizele sunt acte prin care Comisia de Supraveghere a Asigurarilor formuleaza raspunsuri oficiale la chestiuni privind activitatea de asigurare sau care au implicatii asupra acesteia.

Art. 9. – (1) Normele emise de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor în conformitate cu atributiile prevazute în prezenta lege vor fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) Deciziile si avizele nu sunt supuse publicarii, cu exceptia celor prevazute la art. 8 alin. (2) lit. a) si d).

Art. 10. – (1) Constituie venit la bugetul Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor:
a) taxele si majorarile prevazute la art. 13 si 36;
b) veniturile provenite din donatii, publicatii si din alte surse legale.
(2) Excedentul bugetului Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor se reporteaza în anul urmator.
CAPITOLUL III
Autorizarea asiguratorilor

Art. 11. – (1) Activitatea de asigurare în România poate fi exercitata numai de:
a) societati pe actiuni, societati mutuale, filiale ale unor asiguratori straini, constituite ca persoane juridice române, autorizate de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor potrivit procedurii reglementate la art. 12;
b) sucursale ale unor asiguratori, persoane juridice straine, autorizate de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor potrivit procedurii reglementate la art. 12.
(2) Un asigurator nu poate fi înmatriculat în registrul comertului fara autorizatia prealabila emisa de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor.

Art. 12. – (1) Cererile pentru autorizarea constituirii si pentru autorizarea de functionare vor fi adresate Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor, în forma si cu documentatia prevazute în norme.
(2) Daca considera necesar, Comisia de Supraveghere a Asigurarilor poate sa solicite informatii suplimentare sau sa întreprinda investigatii proprii ori cu sprijinul altor autoritati competente sau sa foloseasca informatii din alte surse.
(3) Comisia de Supraveghere a Asigurarilor va decide, în termen de cel mult 4 luni de la înregistrarea cererii de autorizare, asupra autorizarii de constituire sau asupra respingerii cererii de autorizare.
(4) Comisia de Supraveghere a Asigurarilor poate acorda autorizatia prevazuta la alin. (3), daca sunt îndeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
a) din studiul de fezabilitate prezentat rezulta ca societatea va dispune de marja de solvabilitate legala;
b) capitalul social varsat la o banca autorizata de Banca Nationala a României sau, în cazul unei societati mutuale, fondul de rezerva liber varsat este în conformitate cu prevederile legale;
c) societatea prezinta un program de reasigurare satisfacator pentru activitatea sa de asigurare sau justifica faptul ca în cazul sau nu este necesar un astfel de plan;
d) societatea prezinta calcule specifice pentru activitatea de asigurari de viata;
e) numele societatii nu induce în eroare publicul;
f) societatea va desfasura numai activitati în legatura cu asigurarea;
g) în cazul unui asigurator strain, daca face dovada ca în tara în care este înregistrat s-a constituit legal si desfasoara de cel putin 5 ani o activitate de asigurare similara cu cea pentru care solicita autorizarea în România.
(5) Comisia de Supraveghere a Asigurarilor va respinge cererea pentru autorizarea constituirii, daca constata ca:
a) documentatia prezentata nu este întocmita în conformitate cu dispozitiile legale în vigoare;
b) din documentatia prezentata rezulta ca:
– societatea nu va desfasura o activitate în conformitate cu prezenta lege;
– actionarii semnificativi si persoanele semnificative nu îndeplinesc criteriile stabilite prin norme;
c) din evaluarea studiului de fezabilitate sau din rapoartele anuale ale societatii straine, dupa caz, rezulta ca societatea nu poate asigura realizarea obiectivelor propuse în conditii compatibile cu regulile unei practici prudente, care sa ofere asiguratilor siguranta necesara;
d) exista o forma de asociere prin care proprietatea actiunilor, inclusiv proprietarul de fapt al actiunilor, este ascunsa Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor;
e) autorizarea contravine unui interes public.
(6) Comisia de Supraveghere a Asigurarilor va comunica solicitantului motivele respingerii cererii de autorizare.
(7) Împotriva respingerii cererii de autorizare solicitantul poate face plângere la Curtea de apel în termen de 30 de zile de la comunicarea deciziei Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor, potrivit legii.
(8) Autorizarea constituirii nu garanteaza obtinerea autorizatiei de a exercita o activitate de asigurare, ci indica doar permisiunea data asociatilor de a proceda la înmatricularea societatii conform documentatiei de constituire si dispozitiilor legale.
(9) În vederea luarii unei decizii definitive de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor, în termen de 6 luni de la data eliberarii autorizarii de constituire solicitantul va depune la Comisia de Supraveghere a Asigurarilor documentele care atesta înmatricularea legala a societatii.
(10) Modificarea totala sau partiala a studiului de fezabilitate initial va determina o noua analiza din partea Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor, putând atrage revocarea autorizarii de constituire.
(11) Comisia de Supraveghere a Asigurarilor va decide cu privire la eliberarea autorizatiei de functionare în termen de cel mult 60 de zile de la data primirii documentelor prevazute la alin. (9).
(12) În cazul eliberarii autorizatiei de functionare, începând de la data eliberarii acesteia asiguratorul va putea exercita o activitate de asigurare.
(13) Neacordarea autorizatiei de functionare atrage, în mod automat, si revocarea autorizarii de constituire.
(14) Daca Comisia de Supraveghere a Asigurarilor refuza acordarea autorizatiei de a exercita o activitate de asigurare, aceasta poate solicita instantei judecatoresti dizolvarea formei de asociere a solicitantului.
(15) Împotriva neacordarii autorizatiei de functionare solicitantul poate face plângere la Curtea de apel în termen de 30 de zile de la comunicarea deciziei, potrivit legii.
(16) Prevederile prezentului articol se aplica în mod corespunzator si în cazul sucursalelor asiguratorilor straini.

Art. 13. – (1) Un asigurator care solicita autorizarea conform prevederilor art. 12 si 44 achita la depunerea cererii de autorizare o taxa de autorizare de 75.000.000 lei. Cuantumul taxei de autorizare se poate actualiza anual, prin decizie a Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor, în functie de indicele preturilor comunicat de Comisia Nationala pentru Statistica.
(2) În cazul respingerii cererii de autorizare taxa de autorizare nu se restituie.
(3) Asiguratorul achita, din momentul acordarii autorizatiei de functionare, pe durata valabilitatii acesteia, o taxa de functionare, stabilita anual de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor, de maximum 0,3% din primele brute încasate în perioada pentru care sunt datorate.
(4) Asiguratorii platesc taxa de functionare la termenul stabilit prin norme.
(5) Pentru nevirarea la termen a taxei de functionare prevazute la alin. (3) Comisia de Supraveghere a Asigurarilor va calcula majorari de întârziere, în conformitate cu reglementarile în vigoare referitoare la sumele nevirate la termen la bugetul de stat.

Art. 14. – (1) Comisia de Supraveghere a Asigurarilor poate retrage autorizatia de functionare în cazul în care un asigurator autorizat nu a început sa desfasoare activitatea de asigurare în termen de 12 luni de la data eliberarii autorizatiei sau daca înceteaza sa mai practice activitatea de asigurare o perioada de 12 luni consecutive.
(2) Împotriva deciziei de retragere a autorizatiei de functionare în conditiile alin. (1) asiguratorul poate face plângere la Curtea de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, potrivit legii.

Art. 15. – Comisia de Supraveghere a Asigurarilor va publica cel putin o data pe an în Monitorul Oficial al României, precum si într-o publicatie de larga circulatie lista actualizata cuprinzând asiguratorii autorizati si orice alte informatii pe care le va considera necesare în aplicarea prezentei legi.
CAPITOLUL IV
Activitatea asiguratorilor

Art. 16. – (1) Fiecare asigurator trebuie sa mentina, cumulativ:
a) capitalul social varsat sau, în cazul unei societati mutuale, fondul de rezerva libera varsat;
b) marja de solvabilitate.
(2) Capitalul social varsat sau, dupa caz, fondul de rezerva libera varsat nu poate fi mai mic de:
a) 7 miliarde lei pentru activitatea de asigurari generale, exceptând asigurarile obligatorii;
b) 14 miliarde lei pentru activitatea de asigurari generale;
c) 10 miliarde lei pentru activitatea de asigurari de viata;
d) suma valorilor prevazute la lit. a) si c) sau b) si c), dupa caz, în functie de activitatile de asigurare desfasurate.
(3) Capitalul social varsat si fondul de rezerva libera varsat, stabilite la alin. (2), se vor actualiza periodic prin norme de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor.
(4) Capitalul social varsat sau fondul de rezerva libera varsat, mentionate la alin. (1) lit. a), trebuie sa fie integral varsat în forma baneasca numai la constituire.
(5) Marja de solvabilitate, care reprezinta suma cu care valoarea activelor depaseste valoarea obligatiilor, trebuie sa fie mai mare decât valoarea stabilita prin norme.
(6) În calculul obligatiilor unui asigurator se iau în considerare atât obligatiile certe, cât si cele probabil sa se concretizeze în viitor.
(7) În vederea stabilirii marjei de solvabilitate, evaluarea activelor si a obligatiilor unui asigurator se efectueaza conform normelor, care vor cuprinde si precizari privind categoria activelor si datoriilor care nu vor fi luate în considerare sau vor fi considerate numai într-o anumita proportie.

Art. 17. – (1) Actiunile emise de asiguratori pot fi numai nominative.
(2) Orice forma de asociere prin care proprietatea actiunilor este ascunsa Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor este lovita de nulitate.

Art. 18. – Valoarea minima în natura a activelor pastrate în România de fiecare asigurator, avute în vedere la stabilirea marjei de solvabilitate, trebuie sa îi permita acestuia sa poata acoperi totalul obligatiilor sale în tara, în orice moment al exercitarii activitatii de asigurare.

Art. 19. – Asiguratorii pot investi sau fructifica capitalul social, rezervele de capital si rezervele tehnice în bunuri mobiliare si imobiliare, precum actiuni, obligatiuni, alte titluri de participatie, depozite bancare, cladiri destinate activitatii proprii sau închirierii.

Art. 20. – (1) Asiguratorul trebuie sa îsi conduca activitatea, cu respectarea normelor prudentiale specifice, conform practicilor în asigurari si sa prevada:
a) organizarea si desfasurarea activitatii cu prudenta si profesionalism, în concordanta cu natura si marimea activitatii prestate;
b) încadrarea unui numar suficient de persoane care îndeplinesc conditiile de pregatire si de competenta profesionala.
(2) Asiguratorul, pentru asigurarile facultative practicate, trebuie sa elaboreze:
a) propriile conditii de asigurare, cu respectarea prevederilor legale referitoare la contractul de asigurare;
b) propriile clauze de asigurare, care pot modifica conditiile de asigurare, în functie de optiunea proprie sau de cea a asiguratului;
c) propriile criterii de stabilire a primelor de asigurare;
d) propriile reglementari si instructiuni de constatare si lichidare a daunelor, în stricta concordanta cu prevederile cuprinse în conditiile si în clauzele de asigurare;
e) reglementari interne privind constituirea si mentinerea rezervelor tehnice, în functie de propriul sistem de evidenta operativa, cu respectarea normelor emise de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor.
(3) Asiguratorul are obligatia:
a) sa conduca evidenta contabila si operativa, care sa permita:
– întocmirea rapoartelor cerute de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor;
– analiza rezultatelor tehnice pe clase de asigurari, în scopul de a stabili daca activitatea sa în ansamblu este rentabila;
b) sa supravegheze activitatea unitatilor din subordine si a agentilor sai, astfel încât sa nu fie periclitata activitatea de asigurare desfasurata de asigurator;
c) sa îsi organizeze procedurile de control intern, astfel încât sa îndeplineasca prevederile legale.

Art. 21. – (1) Asiguratorul care exercita o activitate de asigurari generale are obligatia sa constituie si sa mentina urmatoarele rezerve tehnice:
a) rezerva de prime – se calculeaza lunar prin însumarea cotelor-parti din primele nete subscrise, aferente perioadelor neexpirate ale contractelor de asigurare, astfel încât diferenta dintre volumul primelor nete subscrise si aceasta rezerva sa reflecte primele nete alocate partii din riscurile expirate la data calcularii;
b) rezerva de daune – se creeaza si se actualizeaza lunar, în baza estimarilor pentru avizarile de daune primite de asigurator, astfel încât fondul creat sa fie suficient pentru acoperirea platii acestor daune;
c) rezerva de daune neavizate – se creeaza si se ajusteaza cel putin la încheierea exercitiului financiar, daca reglementarile interne ale asiguratorului nu prevad altfel, în baza estimarilor acestuia, a datelor statistice sau a calculelor actuariale, pentru daunele întâmplate, dar neavizate;
d) rezerva de catastrofa – se creeaza prin aplicarea lunara a unui procent de minimum 5% asupra volumului de prime brute subscrise, aferente contractelor care acopera riscuri catastrofale, pâna când fondul de rezerva atinge cel putin nivelul retinerii proprii sau 10% din acumularea raspunderilor asumate prin contractele ce acopera riscuri catastrofale; aceasta rezerva este destinata acoperirii despagubirilor aferente daunelor de natura catastrofala;
e) rezerva pentru riscuri neexpirate – se calculeaza pe baza estimarii daunelor ce vor aparea dupa închiderea exercitiului financiar, aferente contractelor de asigurare încheiate înainte de acea data, în masura în care valoarea estimata a acestora depaseste suma dintre rezerva de prime si primele care urmeaza sa se mai încaseze la aceste contracte;
f) rezerva de egalizare – se creeaza în anii cu rezultate tehnice favorabile pentru constituirea surselor de acoperire a daunelor în anii în care rezultatele tehnice vor fi nefavorabile.
(2) În calculul rezervelor prevazute la alin. (1) lit. b)-f) se includ sumele estimate pentru daune si costurile de lichidare a acestora, dupa deducerea partii ce urmeaza sa fie recuperata de la reasiguratori.
(3) Asiguratorul care exercita o activitate de asigurari de viata are obligatia, cu respectarea prevederilor art. 28, sa constituie si sa mentina rezerve tehnice, denumite în continuare rezerve matematice, pentru fondul asigurarilor de viata.
(4) Marimea rezervelor tehnice, constituite si mentinute conform alin. (1) si (3), nu poate fi mai mica decât marimea obtinuta prin calculul acestor rezerve, potrivit metodologiei stabilite prin norme.
(5) Sumele transferate rezervelor tehnice, constituite si mentinute în conditiile acestui articol, reprezinta obligatii ale asiguratorului si se deduc din veniturile acestuia pentru determinarea profitului.
(6) În cazurile în care contractul de asigurare prevede încasarea primelor si plata despagubirilor în valuta, rezervele tehnice aferente se pot constitui si mentine în valuta.
(7) Alte categorii de rezerve tehnice pot fi stabilite prin norme, iar prevederile acestui articol se aplica si acestor categorii.

Art. 22. – Categoriile de active admise sa reprezinte rezervele tehnice ale asiguratorului, regulile de dispersare a plasamentelor, precum si coeficientul de lichiditate se stabilesc prin norme, la elaborarea carora se va tine seama de categoriile si de clasele de asigurari practicate.

Art. 23. – (1) Un asigurator poate realiza, pe baza unui acord, un transfer de portofoliu de asigurari, prin care o parte sau întreaga activitate de asigurare este transferata altui asigurator.
(2) Transferul va cuprinde transferul de datorii, drepturi, obligatii sau proprietati.
(3) Transferul nu este valabil fara aprobarea Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor.

Art. 24. – Asiguratorul este obligat sa depuna la Comisia de Supraveghere a Asigurarilor, în termen de 4 luni de la încheierea anului financiar, bilantul contabil si contul de profit si pierderi, însotite de raportul cenzorilor, precum si rapoartele financiare ale caror forma, continut, informatii, detalii si certificari sunt stabilite prin norme.

Art. 25. – (1) Asiguratorii se pot asocia în uniuni profesionale care sa le reprezinte interesele colective fata de autoritatile publice, sa studieze probleme de interes comun, sa promoveze cooperarea, sa informeze membrii asociatiei si publicul si sa organizeze serviciile de interes comun; de asemenea, pot adera la uniuni internationale de profil, cu respectarea obligatiilor ce decurg din actele constitutive ale acestora.
(2) Asiguratorii pot încheia întelegeri referitoare la coasigurare, pooluri si alte forme de cooperare specifice, în vederea asigurarii sau reasigurarii unor riscuri.
(3) Asiguratorii emitenti de documente internationale de asigurare Carte Verde vor constitui Biroul Român Carte Verde, în conformitate cu prevederile Conventiei Internationale Carte Verde, cu avizul Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor.
CAPITOLUL V
Activitatea de asigurare de viata

Art. 26. – Asiguratorul care exercita o activitate de asigurare de viata este obligat:
a) sa tina conturi distincte pentru asigurarile de viata;
b) sa înregistreze toate veniturile si cheltuielile aferente asigurarilor de viata în conturi separate, care sa constituie si sa apartina unui fond de asigurare distinct, denumit în prezenta lege fondul asigurarilor de viata;
c) sa asigure conducerea contabilitatii fondului asigurarilor de viata, pentru identificarea operativa a activelor si a obligatiilor aferente acestuia.

Art. 27. – (1) Administrarea asigurarilor de viata si a fondului asigurarilor de viata aferent, inclusiv investirea si evaluarea activelor, calculul rezervelor matematice se vor efectua potrivit reglementarilor stabilite prin norme.
(2) Asiguratorul care exercita o activitate de asigurare de viata este obligat:
a) sa initieze examinarea activitatii de asigurare de viata, constând din calcularea, conform principiilor fundamentale si general acceptate ale calculului actuarial, a obligatiilor aferente fondului asigurarilor de viata si a rezervelor matematice necesare, precum si o apreciere asupra concordantei dintre fondul asigurarilor de viata si activele aferente; examinarea se efectueaza la fiecare 12 luni sau la intervale mai scurte, daca Comisia de Supraveghere a Asigurarilor considera necesar, de catre persoane propuse de asigurator, care au o calificare adecvata pentru aceasta si care sunt aprobate în acest sens de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor;
b) sa redacteze un raport asupra rezultatelor examinarilor prevazute la lit. a), denumit în prezenta lege raport asupra asigurarilor de viata, ale carui forma, continut al informatiilor, documentelor si detaliilor suplimentare, precum si mod de certificare sunt stabilite prin norme;
c) sa depuna la Comisia de Supraveghere a Asigurarilor o copie de pe raportul asupra asigurarilor de viata într-un interval de 4 luni de la data la care s-a facut examinarea sau într-un interval mai mare, daca termenul a fost aprobat în scris de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor, în urma unei solicitari scrise si temeinic motivate, primita de la asigurator;
d) sa furnizeze informatiile, documentele si detaliile suplimentare, în forma pe care Comisia de Supraveghere a Asigurarilor o considera necesara, pentru evaluarea fondului asigurarilor de viata si a situatiei financiare a acestuia, dupa depunerea raportului asupra asigurarilor de viata la Comisia de Supraveghere a Asigurarilor.

Art. 28. – (1) În conditiile art. 32 activele aferente fondului asigurarilor de viata vor garanta siguranta absoluta a asiguratilor care au contracte de asigurari de viata si vor fi folosite numai în raport cu obligatiile aferente fondului asigurarilor de viata.
(2) Este interzisa crearea de sarcini – gaj sau ipoteca – asupra oricarui activ ce apartine fondului asigurarilor de viata, în masura în care aceasta contravine prevederilor alin. (1).
(3) Asiguratorul poate sa schimbe, la un pret de piata rezonabil, unele active apartinând fondului asigurarilor de viata cu alte active care îi apartin, precum si sa utilizeze activele aferente fondului asigurarilor de viata în alte scopuri decât cele prevazute la alin. (1), daca dovedeste în scris Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor ca valoarea activelor utilizate depaseste valoarea totala a obligatiilor aferente fondului asigurarilor de viata.
CAPITOLUL VI
Redresarea, reorganizarea si lichidarea asiguratorilor

Art. 29. – Daca în urma analizei rapoartelor financiare si a controalelor efectuate unui asigurator Comisia de Supraveghere a Asigurarilor constata ca acesta, ca urmare a nerespectarii prezentei legi, pune în pericol onorarea obligatiilor asumate fata de asigurati, comisia solicita consiliului de administratie al asiguratorului întocmirea si aplicarea unui plan de redresare financiara care sa prevada, în principal:
a) limitarea volumului de prime brute sau nete subscrise pe o anumita perioada, astfel încât acestea sa nu depaseasca anumite valori;
b) interzicerea vânzarii sau reînnoirii contractelor de asigurare de un anumit tip;
c) interzicerea efectuarii anumitor investitii;
d) majorarea capitalului social varsat sau a fondului de rezerva libera varsat;
e) orice masuri pe care le considera necesare în vederea redresarii.

Art. 30. – (1) În cazul în care constata ca masurile prevazute la art. 29 nu au dat rezultate, Comisia de Supraveghere a Asigurarilor poate, în vederea prevenirii insolvabilitatii unui asigurator, sa solicite Curtii de Apel Bucuresti numirea unui administrator special pentru acel asigurator.
(2) Daca Curtea de Apel Bucuresti constata ca asiguratorul nu îsi poate îndeplini obligatiile de plata sau ca activitatile sale nu sunt gestionate cu respectarea normelor prudentiale specifice, poate dispune ca afacerile si bunurile asiguratorului sa fie administrate de un administrator special.
(3) Curtea de Apel Bucuresti se va pronunta, în mod obligatoriu, în termen de cel mult 7 zile de la solicitare.
(4) Decizia Curtii de Apel Bucuresti este definitiva, iar citarea partilor nu este obligatorie.
(5) Sarcinile, raspunderile, limitele împuternicirii si salariul administratorului special, precum si orice alte probleme legate direct sau indirect de prevederile prezentului articol vor fi reglementate prin norme.
(6) Dupa numirea unui administrator special, în conditiile prezentei legi:
a) toate atributiile legale ale actionarilor semnificativi si ale persoanelor semnificative ale asiguratorului vor fi suspendate si vor fi transferate administratorului special pe durata numirii sale;
b) atributiile, îndatoririle si responsabilitatile actionarilor semnificativi si ale persoanelor semnificative ale asiguratorului, dupa aplicarea prevederilor lit. a), se stabilesc prin norme.
(7) Pe perioada numirii administratorului special se suspenda dreptul de vot în privinta numirii si revocarii administratorilor si dreptul la dividende al actionarilor, activitatea consiliului de administratie si a cenzorilor, precum si dreptul la remuneratie al consiliului de administratie si al cenzorilor.
(8) Comisia de Supraveghere a Asigurarilor va solicita Curtii de Apel Bucuresti revocarea dispozitiei date în conditiile alin. (2), iar aceasta poate revoca dispozitia, daca constata ca masura nu mai este necesara.

Art. 31. – (1) Un asigurator intra în lichidare în urma deciziei instantei judecatoresti luate în baza legislatiei din România cu privire la faliment.
(2) Sesizarea instantei judecatoresti de catre Comisia de Supraveghere a Asigurarilor se face în cazul constatarii insolvabilitatii asiguratorului. Insolvabilitatea asiguratorului se stabileste pe baza normelor si a reglementarilor Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor.

Art. 32. – (1) În cazul în care în urma unei hotarâri judecatoresti un asigurator intra în procedura de lichidare, asiguratii acestuia beneficiaza de prioritate asupra activelor asiguratorului si au întâietate fata de toti ceilalti creditori ai asiguratorului, imediat dupa plata cheltuielilor de lichidare si în conditiile alin. (2).
(2) În cazul lichidarii unui asigurator care înainte de lichidare exercita sau a fost autorizat sa exercite o activitate de asigurare de viata, activele ce reprezinta fondul asigurarilor de viata vor fi folosite numai pentru achitarea obligatiilor fata de asiguratii care au polite de asigurare de viata.
CAPITOLUL VII
Intermediarii în asigurari

Art. 33. – (1) În conditiile prezentei legi intermediarii în asigurari sunt agentii de asigurare si brokerii de asigurare.
(2) Asiguratorii nu pot exercita activitati de asigurare prin brokeri neautorizati.

Art. 34. – (1) O persoana poate desfasura o activitate ca agent de asigurare, daca detine o autorizatie valabila, scrisa, din partea unui asigurator, denumita în prezenta lege contract de agent, pentru a actiona în numele acestuia.
(2) Agentii de asigurare, persoane fizice, au dreptul sa se înregistreze la camera de munca în a carei raza teritoriala domiciliaza, pentru a li se calcula vechimea în munca si pentru a achita taxele necesare în vederea constituirii fondurilor de pensii si de asigurari sociale.
(3) Un agent de asigurare nu poate intermedia aceleasi clase de asigurari decât pentru un singur asigurator.
(4) Daca un asigurat a încheiat o asigurare printr-un agent de asigurare, asiguratorul în numele caruia actioneaza agentul este raspunzator fata de asigurat pentru toate actele sau omisiunile agentului de asigurare.

Art. 35. – (1) O persoana juridica poate desfasura o activitate de broker de asigurare, daca are o autorizatie de functionare din partea Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor.
(2) În vederea obtinerii autorizatiei de functionare solicitantul va prezenta Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor documente din care sa rezulte ca va respecta prevederile alin. (5) lit. a)-d).
(3) Comisia de Supraveghere a Asigurarilor va decide cu privire la eliberarea autorizatiei de functionare în termen de cel mult 30 de zile de la data primirii documentelor din care sa rezulte ca solicitantul va respecta prevederile alin. (5) lit. a)-d).
(4) Un broker de asigurare nu poate fi înmatriculat în registrul comertului fara autorizatia de functionare emisa de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor, conform prevederilor prezentei legi.
(5) Orice broker de asigurare trebuie sa îndeplineasca urmatoarele conditii:
a) sa fie persoana juridica;
b) sa aiba un capital social varsat în forma baneasca, a carui valoare nu poate fi mai mica de 150 milioane lei; aceasta valoare va fi actualizata prin norme de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor;
c) sa aiba în vigoare un contract de asigurare de raspundere civila profesionala, în concordanta cu cerintele prevazute de norme;
d) sa aiba ca obiect de activitate numai activitatea de broker de asigurare;
e) sa pastreze si sa puna la dispozitie Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor, la cerere, registrele si înregistrarile contabile care sa evidentieze si sa explice operatiunile efectuate în timpul desfasurarii activitatii, incluzând informatii asupra contractelor de asigurare încheiate si asupra întelegerilor cu asiguratorii;
f) sa se conformeze solicitarilor Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor în ceea ce priveste raportarile, precum si activitatile pe care le desfasoara, astfel cum vor fi stabilite prin norme.
(6) Comisia de Supraveghere a Asigurarilor refuza o cerere de autorizare de functionare pentru un broker de asigurare, daca constata ca:
a) actionarul semnificativ sau persoana semnificativa a solicitantului are cazier judiciar;
b) conducatorul executiv nu îndeplineste conditiile privind pregatirea si experienta pentru a detine aceasta pozitie, în conformitate cu normele elaborate de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor;
c) numele solicitantului induce în eroare publicul;
d) solicitantul nu respecta conditiile prevazute la alin. (5).
(7) Autorizatia de functionare acordata unui broker de asigurare poate fi retrasa de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor în cazul în care:
a) aceasta constata ca brokerul de asigurare se afla în una dintre situatiile prevazute la alin. (6);
b) brokerul nu a achitat pentru brokerii de asigurare taxele prevazute la art. 36.
(8) Comisia de Supraveghere a Asigurarilor va publica, cel putin o data pe an în Monitorul Oficial al României, precum si într-o publicatie de larga circulatie lista actualizata cuprinzând brokerii de asigurare autorizati si orice alte informatii pe care le va considera necesare în aplicarea prezentei legi.
(9) Un broker de asigurare nu poate fi actionar semnificativ sau persoana semnificativa a unui asigurator. Un asigurator nu poate fi actionar sau administrator al unui broker de asigurare.
(10) Brokerii de asigurare, sub conditia împuternicirii primite din partea asiguratorilor, sunt îndreptatiti sa colecteze primele în numele acestora si sa emita documente de asigurare.
(11) Brokerii de asigurare se pot asocia în uniuni profesionale si pot adera la uniuni internationale de profil, cu respectarea obligatiilor ce decurg din actele constitutive ale acestora.

Art. 36. – (1) Un broker de asigurare care solicita autorizarea conform art. 35 achita la depunerea cererii de autorizare o taxa de autorizare de 30.000.000 lei; cuantumul taxelor de autorizare se actualizeaza periodic prin decizie a Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor, în functie de indicele preturilor comunicat de Comisia Nationala pentru Statistica.
(2) În cazul respingerii cererii de autorizare taxa de autorizare nu se restituie.
(3) Brokerii de asigurare achita, din momentul acordarii autorizatiei de functionare, pe durata valabilitatii acesteia, o taxa de functionare, stabilita anual de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor, de maximum 0,3% din comisioanele încasate în perioada pentru care sunt datorate.
(4) Brokerii de asigurare achita taxa de functionare la termenul stabilit prin norme.
(5) Pentru nevirarea la termen a taxei de functionare prevazute la alin. (3) se calculeaza majorari de întârziere, în conformitate cu reglementarile în vigoare referitoare la sumele nevirate la termen la bugetul de stat.
CAPITOLUL VIII
Raspunderi si sanctiuni

Art. 37. – Nici o fapta sau omisiune a asiguratorului ori a agentului sau, constând în încalcarea oricarei prevederi a prezentei legi, a legii contractului de asigurare, a conditiilor sau primelor de asigurare, precum si a altor elemente privind încheierea contractului de asigurare, nu poate fi invocata de asigurator pentru anularea unui contract de asigurare.

Art. 38. – (1) Activitatea de publicitate sau de reclama nu va putea fi folosita de catre sau în numele unui asigurator ori intermediar în asigurari, daca, direct sau indirect, induce în eroare sau poate induce în eroare ori ascunde sau prezinta denaturat adevarul fata de asigurati ori fata de potentialii asigurati, în ceea ce priveste activele asiguratorului, structura sa organizatorica, situatia financiara, vechimea, pozitia pe piata asigurarilor, conditiile de asigurare sau orice alt aspect relevant.
(2) Comisia de Supraveghere a Asigurarilor va solicita asiguratorului încetarea acestor practici, sub sanctiunea suspendarii autorizatiei.

Art. 39. – (1) Încalcarea dispozitiilor prezentei legi si a normelor adoptate în aplicarea acesteia se constata de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor si se sanctioneaza de Consiliul Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor.
(2) Constituie contraventii, daca, potrivit conditiilor în care au fost savârsite, nu constituie infractiuni potrivit legii penale, nerespectarea urmatoarelor prevederi:
a) pastrarea activelor în România, conform prevederilor art. 18;
b) conducerea activitatii, conform prevederilor art. 20;
c) aprobarea prealabila a actionarilor semnificativi si a persoanelor semnificative ale asiguratorului, conform prevederilor art. 5 lit. e);
d) tinerea evidentelor si transmiterea rapoartelor de catre asiguratori si brokeri de asigurare, în conditiile prevazute de lege sau de normele adoptate în aplicarea acesteia;
e) mentinerea capitalului social minim si a marjei de solvabilitate, conform prevederilor art. 16 si 35;
f) constituirea si mentinerea rezervelor tehnice, conform prevederilor art. 21;
g) acoperirea rezervelor tehnice prin categoriile de active admisibile, conform prevederilor art. 22;
h) transferul de portofoliu, conform prevederilor art. 23;
i) fondul asigurarilor de viata si administrarea acestuia, conform prevederilor art. 26 si 27;
j) protejarea intereselor asiguratilor care au polite de asigurari de viata, conform prevederilor art. 28;
k) activitatea agentilor de asigurare, conform prevederilor art. 34 alin. (3);
l) activitatea brokerilor de asigurare, conform prevederilor art. 35 alin. (5) lit. d), e), f) si alin. (9);
m) reclama si publicitatea prevazute la art. 38 alin. (1).
(3) Savârsirea cu intentie sau din culpa, prin comisiune sau omisiune, a vreuneia dintre faptele prevazute la alin. (2) se sanctioneaza cu:
a) avertisment scris;
b) limitarea operatiunilor;
c) amenda aplicabila: asiguratorilor, de la 5.000.000 lei la 50.000.000 lei; brokerilor de asigurare, de la 1.000.000 lei la 5.000.000 lei; administratorilor, directorilor, directorilor executivi sau cenzorilor, între 1-6 salarii medii pe societate, din luna precedenta, la data constatarii faptei;
d) interzicerea temporara sau definitiva pentru asiguratori a exercitarii activitatii de asigurare pentru una sau mai multe categorii de asigurari, iar pentru brokerii de asigurare, interzicerea temporara sau definitiva a activitatii definite la art. 2 pct. 6;
e) retragerea autorizatiei.
(4) Sanctiunea amenzii poate fi aplicata cumulativ cu oricare dintre sanctiunile prevazute la alin. (3) lit. d) si e).
(5) Decizia de sanctionare este semnata de presedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor si produce efecte la data comunicarii sale persoanei sanctionate.
(6) La individualizarea sanctiunii se va tine seama de circumstantele personale si reale ale savârsirii faptei si de conduita faptuitorului.
(7) În cazul constatarii savârsirii a doua sau mai multe contraventii, se aplica amenda prevazuta pentru contraventia cea mai grava.
(8) Constituie infractiune si se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amenda de la 50.000.000 lei la 100.000.000 lei desfasurarea activitatii de asigurare în sau din România, conform prevederilor art. 2 pct. 1, savârsita de orice persoana fara autorizarea Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor.
(9) Cuantumul amenzilor stabilite prin prezenta lege se actualizeaza periodic prin decizii ale Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor, în functie de indicele preturilor comunicat de Comisia Nationala pentru Statistica.
(10) Amenzile stabilite prin aceasta lege si aplicate de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor se fac venituri la bugetul de stat.
(11) Prevederile prezentei legi se completeaza cu prevederile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor, în masura în care acestea nu contravin prevederilor prezentei legi.

Art. 40. – (1) Împotriva deciziilor adoptate de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor, în conformitate cu art. 8 alin. (2), persoana implicata poate face plângere la Curtea de apel în termen de 30 de zile de la comunicarea deciziei, potrivit legii.
(2) Plângerea adresata Curtii de apel nu suspenda, pe timpul solutionarii acesteia, masurile dispuse de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor.
(3) Solutionarea plângerii se face cu precadere si de urgenta.

Art. 41. – Comisia de Supraveghere a Asigurarilor poate oricând sa decida modificarea sau revocarea oricaror masuri dispuse, daca constata ca acestea nu mai sunt necesare.
CAPITOLUL IX
Dispozitii tranzitorii si finale

Art. 42. – (1) În toate problemele privind reglementarea activitatii de asigurare si reasigurare se aplica prevederile prezentei legi.
(2) Orice dispozitii referitoare la asigurari si reasigurari, stabilite prin legi speciale, sunt administrate de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor.
(3) În caz de conflict între dispozitiile prezentei legi si prevederile continute în alte acte normative se aplica prevederile prezentei legi.
(4) Pentru situatiile nereglementate în prezenta lege aceasta se completeaza cu legislatia comerciala, civila, a investitiilor straine si contraventionala, dupa caz.

Art. 43. – (1) Sunt scutite de impozite si taxe:
a) primele de asigurare si reasigurare, precum si comisioanele aferente acestora;
b) despagubirile, sumele asigurate si orice alte drepturi ce se acorda asiguratilor, beneficiarilor sau tertelor persoane pagubite, din asigurarile de orice fel;
c) transferurile de valori ale plasamentelor si transferurile de portofolii de asigurari, intervenite între asiguratori, din patrimoniul societatii cedente în patrimoniul celei cesionare, inclusiv ca urmare a divizarii, fuzionarii, lichidarii sau a oricaror forme de reorganizare interna a societatii de asigurare;
d) contributiile platite de asiguratori si de brokerii de asigurare la uniunile profesionale de profil.
(2) Primele de asigurare si reasigurare sunt cheltuieli deductibile fiscal.

Art. 44. – (1) Asiguratorul sau brokerul de asigurare care la data intrarii în vigoare a prezentei legi era autorizat sa desfasoare activitati în domeniul asigurarilor, în conditiile legislatiei abrogate prin aceasta lege, este autorizat sa îsi continue activitatea pentru urmatoarele 12 luni, termen în care se va conforma reglementarilor prezentei legi.
(2) Asiguratorii care îsi înceteaza activitatea ca urmare a aplicarii prevederilor prezentei legi si nu au procedat la efectuarea transferului de portofoliu, în conditiile prevazute la art. 23, ramân raspunzatori pentru obligatiile asumate.
(3) În termen de 12 luni de la data intrarii în vigoare a prezentei legi societatile mutuale care desfasoara o activitate de asigurare la data intrarii în vigoare a prezentei legi sunt obligate sa solicite si sa obtina autorizarea Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor, în conformitate cu prevederile art. 12.
(4) Prevederile art. 13 si 36 se aplica începând cu data intrarii în vigoare a prezentei legi.
(5) Pâna la aprobarea noului plan de conturi, specific activitatii de asigurare, la determinarea veniturilor asiguratorului vor fi luate în considerare primele efectiv încasate.
(6) În termen de cel mult 6 luni de la data intrarii în vigoare a prezentei legi Comisia de Supraveghere a Asigurarilor, cu avizul Ministerului Finantelor, va elabora noul plan de conturi si metodologia contabila specifica activitatii de asigurare.
(7) Comisia de Supraveghere a Asigurarilor va apela în primul an de la înfiintare, pentru acoperirea cheltuielilor de întretinere, dotare si functionare, cu titlu de împrumut rambursabil, la disponibilul din Fondul de protejare a asiguratilor, constituit în baza art. 60 din Legea nr. 136/1995 privind asigurarile si reasigurarile în România; împrumutul se va rambursa pe masura obtinerii surselor de finantare, constituite conform prevederilor prezentei legi.

Art. 45. – (1) La data intrarii în vigoare a prezentei legi se constituie Comisia de Supraveghere a Asigurarilor.
(2) Membrii Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor vor fi numiti în termen de 60 de zile de la data publicarii prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(3) Pe data numirii membrilor Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor îsi înceteaza activitatea Oficiul de supraveghere a activitatii de asigurare si reasigurare din cadrul Ministerului Finantelor, înfiintat prin Hotarârea Guvernului nr. 574/1991, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 11 septembrie 1991.
(4) Atributiile Oficiului de supraveghere a activitatii de asigurare si reasigurare din cadrul Ministerului Finantelor, competentele legale ale Ministerului Finantelor, precum si ale Guvernului României, astfel cum sunt prevazute, la data intrarii în vigoare a prezentei legi, la art. 5, 7, 53, 60, 65 si 67 din Legea nr. 136/1995, se preiau de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor.
(5) Salariatii Oficiului de supraveghere a activitatii de asigurare si reasigurare din cadrul Ministerului Finantelor se transfera în interesul serviciului la Comisia de Supraveghere a Asigurarilor pe functii similare.

Art. 46. – La data intrarii în vigoare a prezentei legi se abroga: Legea nr. 47/1991 privind constituirea, organizarea si functionarea societatilor comerciale din domeniul asigurarilor, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 151 din 19 iulie 1991; pct. V din Ordonanta Guvernului nr. 23/1992 privind modificarea unor sanctiuni contraventionale, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 213 din 28 august 1992; Ordonanta Guvernului nr. 27/1997 pentru completarea Legii nr. 136/1995 privind asigurarile si reasigurarile în România, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 208 din 26 august 1997; Legea nr. 48/1998 privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 27/1997 pentru completarea Legii nr. 136/1995 privind asigurarile si reasigurarile în România, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 102 din 4 martie 1998; Hotarârea Guvernului nr. 574/1991 privind atributiile Oficiului de supraveghere a activitatii de asigurare si reasigurare, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 11 septembrie 1991; art. I din Hotarârea Guvernului nr. 789/1993 pentru modificarea si completarea Hotarârii Guvernului nr. 574/1991 privind atributiile Oficiului de supraveghere a activitatii de asigurare si reasigurare, precum si a Hotarârii Guvernului nr. 788/1992 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 33 din 3 februarie 1994, precum si orice alte dispozitii contrare prezentei legi.

Art. 47. – Comisia de Supraveghere a Asigurarilor va adopta si va emite:
1. în termen de 3 luni de la numirea membrilor Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor, normele privind:
a) clasele de asigurari care pot fi practicate;
b) informatiile si documentatia cerute de procedura de autorizare;
c) limita minima a marjei de solvabilitate, precum si metodologia de calcul al acesteia;
d) insolvabilitatea asiguratorului;
e) conditiile privind administrarea fondului asigurarilor de viata, investitiile si evaluarea activelor, calculul rezervelor matematice, precum si orice alte aspecte referitoare la normele actuariale;
f) categoriile de active admise sa acopere rezervele tehnice ale asiguratorului, precum si regulile de dispersare a plasamentelor;
g) elaborarea metodologiei de calcul si de evidenta a rezervelor tehnice minimale pentru activitatea de asigurari generale, în conditiile prezentei legi;
2. în termen de 6 luni de la numirea membrilor Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor, normele privind:
a) actualizarea limitelor minime pentru:
– capitalul social varsat al societatilor de asigurare, asigurare-reasigurare si reasigurare;
– capitalul social varsat de brokerii de asigurare;
– fondul de rezerva libera varsat al unui asigurator, constituit sub forma de societate mutuala;
b) actualizarea taxelor de autorizare si stabilirea termenelor de plata a taxelor de functionare prevazute de prezenta lege;
c) informatiile, documentele si certificatele necesare pentru întocmirea rapoartelor prevazute de prezenta lege;
d) forma si continutul rapoartelor financiare, inclusiv ale raportului privind asigurarile de viata;
e) alte categorii de rezerve tehnice decât cele prevazute la art. 21 alin. (1);
f) informatiile pe care trebuie sa le contina rapoartele brokerilor de asigurari, aspectele referitoare la comportarea si managementul afacerilor acestora, limita minima a asigurarii de raspundere civila profesionala, precum si operatiunile care pot fi efectuate;
g) organizarea, functionarea si atributiile Corpului expertilor în asigurari;
h) categoriile de asigurari exceptate de la prevederile prezentei legi, în conditiile si în termenii stabiliti de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor;
i) responsabilitatile, competentele, conditiile si orice alte aspecte referitoare la administratorul special, precum si atributiile actionarilor semnificativi si ale persoanelor semnificative ale asiguratorului, dupa numirea acestuia;
j) criteriile pentru aprobarea prealabila a actionarilor semnificativi si a persoanelor semnificative;
k) aplicarea legii în domeniul asigurarilor obligatorii;
l) regimul confidentialitatii informatiilor;
m) transferul de portofoliu.
Aceasta lege a fost adoptata de Senat în sedinta din 6 martie 2000, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia României.
PRESEDINTELE SENATULUI
MIRCEA IONESCU-QUINTUS

Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor în sedinta din 7 martie 2000, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia României.
p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,
MIRON TUDOR MITREA

Bucuresti, 3 aprilie 2000

ASIGURATORUL TAU
sigla astra a250
Incepand cu anul 2010, ASTRA Asigurari este liderul pietei românesti de asigurari. Compania activeaza pe piata asigurarilor ca jucator puternic si stabil inca din anul 1991, cand s-a desprins din fosta companie de stat ADAS, mai mult
Image Map
© Casco Ieftin 2016
www.casco-ieftin.ro este un serviciu oferit in parteneriat cu SAFETY Broker de Asigurare, inregistrat la CSA sub nr. RBK 293/2005.